Dear you, please smile again.

Era o dimineață plăcută de vară, după părerea fetei. Foarte bună pentru a te răcorii cu o înghețată la o cofetărie și să citești cartea ta preferată, da probabil putea fii numit㠀"soarece de biblioteca”, dar puțin îi păsa ei, îi plăcea să citească, nu chiar tot ce prindea în mână, dar îi plăcea, adora romanele polițiste, dar și cele romantice. Chiar dacă prietenii săi râdeau de ea, ei nu-i păsa i se părea mai interesantă o carte bună, decât o partidă de sex, la o petrecere de ultimă "€œfiță”. Asta era firea ei, și știa că avea să fie condamnată mult pentru asta și probabil în viitor că și în trecut, dar nu vroia să ia în seamă, era în lumea ei atunci când citea, și îi plăcea să se asocieze cu personajul, chiar dacă putea părea puțin ciudat.
Îmbrăcată într-o pereche de pantaloni scurți, un maiou mai lung cu unele inscripții pe el și cu niște converși negrii în picioare, intră în cofetărie, având în mână un roman de dragoste. Se așeză la o masă lângă geam, pentru a putea privi din când în când afară. Își comandă o înghețată de cireșe și spre mirarea sa nu a trebuit să aștepte prea mult. Deschise cartea la pagina la care rămase seara trecută, trecându-și privirea peste rânduri, uneori citind chiar de două ori unele fraze, nu pentru că nu le înțelegea, doar i se păreau prea drăguțe, știa că nu avea ea așa noroc să întâlnească un băiat ca în toate cărțile acelea, dar nu strica să viseze. a€"Orice vis devine realitate dacă ești tampit”, trăise cu asta în cap de câțiva ani, și deși era o fată care citea destul de mult, așa n-o făcea să stea departe de toate acele petreceri ce i se păreau uneori prostești, îi plăcea să se distreze, însă nu întrecea măsură niciodată.